Criza medicamentelor face ravagii

• stocul de Hidrocortizon, solutie necesara in cazurile urgente, este la limita
• o parte din medicamentele pentru bolnavii de cancer si diabet nu se mai gasesc in spital
• criza de analgezice pune in dificultate atit cadrele medicale, cit si pacientii

     Criza medicamentelor injectabile afecteaza si Spitalul Clinic Judetean Sibiu. Farmacia spitalului se confrunta cu mari probleme in privinta calmantelor injectabile, care pina acum erau produse de Sicomed Bucuresti. Pacientii cu dureri foarte mari sint tratati cu ajutorul calmantelor tablete sau cu inlocuitoare din import, care au preturi foarte mari. Pe linga aceasta problema, care se regaseste la nivel national, Spitalul Judetean intimpina greutati si in privinta stocului de Hidrocortizon, solutie injectabila care se administreaza in cazurile de urgenta. Deoarece furnizorul national nu mai produce acest medicament, spitalul se vede nevoit sa importe produsul. ”Solutia este strict necesara in spital, mai ales ca este vorba de cazuri grave, fiind folosita la reanimare, in special.

     Noi am facut o comanda de 1500 de fiole, necesarul pentru o luna, insa am primit doar 300 de fiole, stoc ce este mai mult decit insuficient”, ne-a declarat Maria Muntean, farmacist sef la Spitalul Clinic Judetean. Intr-o situatie disperata se afla si farmacia din cadrul spitalului, care elibereaza medicamente gratuite si compensate pentru bolnavii de cancer si diabet. Diabeticii nu pot primi medicamentele necesare din cauza lipsei de fonduri, pe cind bolnavii de cancer nu pot beneficia de tratamentul prescris din cauza sistarii productiei fiolelor necesare. ”Ne aflam in situatia de-a nu putea acoperi necesitatile si este cu atit mai grav, cu cit cei care sufera de aceste boli nu pot fi tratati decit cu medicamentele respective.

     Noile tehnici patrund si-n practica stomatologica din Romania

     Implantologia poate face minuni- declara lt. col. Ioan Sarbu, medic specialist stomatolog si doctor in stiinte medicale, ajuns la implantul cu numarul 2017Stiinta stomatologica a avansat in ultimele decenii intr-atat de mult, incat putem spune astazi adio puntilor dentare si protezelor clasice. Lipsa unui dinte, a mai multor sau chiar lipsa lor totala este suplinita prin implantul dentar, cea mai noua descoperire in domeniu. In cazul unui dinte compromis, dar cu radacina buna, stomatologii recurg de regula la metoda surubului. Dar ce se intampla atunci cand si radacina e bolnava si trebuie extrasa? Majoritatea apeleaza la solutia clasica: puntea dentara, o lucrare din metal, portelan sau materiale inlocuitoare care insa afecteaza si dintii alaturati. Asa se face ca pentru un dinte lipsa, trebuie "sa plateasca" si dintii vecini, care sunt slefuiti inainte de aplicarea legaturii. Cand edentatia (lipsa dintilor) este totala sau aproape totala, pana acum cativa ani unica solutie era proteza dentara care, dincolo de schimbarea fizionomiei, ducea si la un disconfort extrem de mare. Implantul dentar inlatura toate aceste inconveniente si, cel mai important, reda pacientului confortul pe care l-a avut inainte, cu dintii sai naturali, si increderea ca este din nou un om normal. Acest lucru este posibil datorita materialelor biologice, naturale, folosite in implantul dentar. Practic implantul consta in insertia in os a unui surub, cilindru sau lama de titaniu care, dupa un timp, se uneste cu osul, proces numit osteointegrare. Ulterior, se fixeaza de acel surub un bont, tot din materiale naturale, de care se prinde dintele de portelan. In cazul in care osul este compromis se apeleaza la implantele sub gingie. Implantul dentar a fost descoperit de un stomatolog suedez la inceputul anilor 50, iar primele implanturi s-au facut in urma cu 30 de ani. De atunci, peste tot in lume, tehnica ce a revolutionat practica stomatologica, a castigat teren.

     In Romania a existat un curent prin anii '70, care insa s-a discreditat prin esecurile succesive. Initiativa readucerii implantologiei pe plaiurile mioritice a apartinut in prima parte a anilor '90 medicilor militari de la Spitalul Militar Central (SMC) din Capitala. Varf de lance a fost dr. Augustin Mihai, in prezent seful Directiei de Asistenta Medicala din Ministerul Apararii Nationale. Fiind atunci comandantul SMC, s-a ingrijit de spatiu, de dotare si de oameni, pentru ca, nu-i asa, profesionistii dau valoare oricarui lucru. Cu acordul ministrului apararii de atunci, generalul Mihai Augustin a pus bazele Clinicii de Implantologie a Spitalului Militar Central, la acea vreme singura clinica de stat de acest fel din Romania. De atunci, armata a investit multi bani in dotari, astfel ca pacientii nu intra in cabinete cu teama binecunoscuta fata de stomatolog. Medicii folosesc manusi de unica folosinta, freze cu apa (disconfortul creat de freza clasica a disparut), materiale de calitate, iar scaunul clasic, rigid, a fost inlocuit cu unul extrem de mobil si confortabil. In afara tehnicii, doctorii din Clinica au beneficiat de cursuri de pregatire in locuri aflate in topul practicii implantologice. Unul dintre ei este lt. col. Ioan Sarbu, 42 de ani, medic specialist stomatolog, doctor in stiinte medicale, care s-a specializat la New York, in Clinica dr. Leonardo Linkow, unul dintre parintii implantologiei mondiale. Studiul experimental a impus implanturile pe caini- Cum ati inceput?- Dupa absolvirea Facultatii de stomatologie am fost repartizat la Spitalul Militar Central, (SMC) la Clinica de implantologie. Am avut o sansa mare in viata. Generalul Augustin Mihai devenise comandantul SMC. El a avut inspiratia sa introduca in practica stomatologica implantologia. S-a impus cu abilitate, perseverenta si forta. Eu tocmai terminasem facultatea. Eram cel mai tanar din echipa. Noi cand ne-am asumat responsabilitatea infiintarii acestei clinici ne-am propus sa n-o facem oricum. Si atunci a trebuit sa ne instruim. Altfel, exista riscul sa se repete istoria din anii '70. Pe piata particulara existau incercari sporadice, dar sa stiti ca implantologia nu se poate face in orice conditii.

     Pregatirea mea a inceput mai intai in tara. Mi-am facut lucrarea de diploma pe implantologie. Parca banuiam ce se intampla. Sigur, nu pierdusem legatura cu spitalul. Atunci domnul general Augustin incepuse sa creeze un implant si m-a insarcinat sa-i fac partea experimentala. Am operat caini. Am folosit material experimental. Am avut sansa unui Laborator de medicina experimentala in Spitalul Militar, pe care "l-am exploatat" din plin. Mi-am pierdut mult timp, am urmarit evolutia implanturilor, le recoltam animalelor sange saptamanal, sa vad daca implanturile nu genereaza cancer, daca nu induc modificari metabolice, sistemice. Eram foarte atent la reactii. - Dar reactiile sunt ca la om?- Tehnica e aceeasi, dar reactiile sunt un pic modificate. In studiul experimental e de preferat porcul, pentru ca sistemul lui imunitar e asemanator. Nu aveam porci la indemana, desi stiam ca un experiment pe porci era mai relevant. Dupa osteointegrare, am recoltat unele implanturi cu osul adiacent. Am fost la laborator, am studiat relatia implantului cu osul. Cam trei ani am facut lucrul asta. Cum am terminat facultatea, generalul Augustin s-a gandit la instructia noastra si eu am avut sansa sa ajung in SUA in februarie 1996. - La facultate ati invatat ceva despre implantologie?- Nu am avut nici un curs de implantologie. Disciplina ca atare a fost initiata si infiintata tot de generalul Augustin Mihai. Si pentru ca, pe langa baza experimentala si practica, trebuie sa existe o baza clinica, sa fii sustinut cu o catedra, in 1996 a luat fiinta in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davilla" catedra de implantologie. A fost prima disciplina infiintata in Romania in cadru organizat. Generalul Augustin, in calitate de conferentiar si sef de catedra, a adus catedra la SMC si asa se face ca aceasta Clinica de implantologie a devenit prima Clinica universitara din SMC. Ulterior, modelul a fost preluat si alti colegi de-ai nostri.

     Medicii militari s-au specializat in SUA, la clinica parintelui spiritual al implantologiei- Unde v-ati pregatit in SUA?- M-am instruit la New York University, la Clinica profesorului Leonardo Linkow, parintele spiritual al implantologiei. Inca o data sansa mi-a suras pentru ca am ajuns exact in locul unde lucru asta se face cel mai bine. Acolo m-am bucurat de mult succes, desi m-am dus timorat. In avion, cand traversam oceanul, ma gandeam ca o sa ma confrunt cu supraoamenii, cu americanii, pe care nu-i cunosteam. Dar, ma bazam pe scoala pe care o facusem bine, pe o oarecare experienta in implantologie - ma informasem si apucasem sa fac cateva implanturi si la oameni - si pe sanatatea mea. Prima data, am stat opt luni in State. Din Europa, erau doi francezi, trei italieni, un grec etc. Profesorul Linkow mi-a oferit casa, masa, iar armata - transport si diurna. Dupa trei saptamani, am fost de-a dreptul mandru de scoala pe care o facusem si aproape si de mine. Puteam sa port un dialog profesional aproape de pe acelasi nivel. Dupa doua luni munceam cot la cot cu americanii. Aveam cursuri la Universitate, apoi in salile de exercitiu practic - interventii directe. Am lucrat de asemenea la Clinica profesorului Linkow, pentru ca tainele nu le afli decat muncind, exersand. Sunt foarte multe vicii ascunse. Am avut posibilitatea sa abordez cazuri de mare dificultate. Ai o mare satisfactie cand rezolvi o situatie de-a dreptul dramatica. Sunt pacienti extrem de nefericiti si trebuie sa vii cu solutia adecvata problemei lui. Poti sa-l faci si mai nefericit decat este printr-o manevra gresita, lucru care uneori conduce la dezastre. Eu m-am pregatit in locul unde ajungeau cazurile cu grad mare de dificultate, din toata lumea. - V-a socat vreun caz?- M-a socat o pacienta care a venit cu consecinta unor interventii vicioase ale unor colegi americani. Era din New Jersey. Avea sinusurile deschise bilateral. Isi pierduse lucrarile, nu mai avea dinti deloc, dar dramatismul consta in faptul ca atunci cand bea apa refula pe nas; apa nu ajungea in tubul difestiv. Medicul ii rapise si posibilitatea unei proteze. Avea tulburari fonetice grave, nu mai intelegeai ce spune. In plus, trauma fizionomica... Fac o paranteza. Dintii, pe langa rolul functional, masticatoriu, sunt si o podoaba. Un om fara dinti e hidos, se modifica etajele fetei, se adancesc santurile nasului, practic e mutilat. Revenind, pacienta a suportat patru interventii. Intai am inchis comunicarea buco-sinusala, ca sa se poata hrani, sa poata vorbi si sa poata avea o proteza. I s-a realizat lucrul acesta printr-o practica chirurgicala specifica, lucru pe care eu mi l-am insusit acolo. E foarte dificil, pentru ca interventia se situeaza la limita dintre chirurgia maxilo-faciala si implantologie. Vazusem doar cateva tentative. A fost o performanta ca din prima sedinta sa se realizeze inchiderea buco-sinusala. I-am facut si o proteza temporara, pe loc, folosind tehnici pe care tot acolo le-am deprins. A fost unul din cazurile la care am participat direct. - V-a impresionat?- Nu m-a impresionat profesional, pentru ca am vazut ca se poate rezolva. M-au impresionat solutiile utilizate pe care nu le stiam. Si eram foarte fericit cand pacienta venea si intreba daca sunt acolo ca sa-i lucrez si eu. Fac din nou o paranteza. In practica noastra sunt multe gesturi greu suportabile de pacient, dar daca le si exerciti cu brutalitate, poti sa produci un dezastru. Rezultatul pana la urma poate sa fie bun, dar sa fie traumatizant pentru pacient. Pacientul suporta o trauma in plus. De aia se spune in popor ca stomatologul cutare are mana grea sau usoara.

     Clinica de implantologie a armatei - singurul loc din tara unde se realizeaza implanturi sub gingie- Ce tipuri de implant se fac in Clinica unde lucrati?- In Clinica de implantologie a SMC la ora actuala noi abordam toata gama implanturilor endo-osoase si totodata realizam implanturi juxtaosoase si subperiostale. In cazul implanturilor endo-osoase (in os) inseram implanturi surub, cilindru, lama din titan. Interventia chirurgicala propriu-zisa pentru un singur implant dureaza 15 minute. Daca e vorba de 10 implanturi poate dura o ora. Facem anestezie loco-regionala, netraumatizanta. Interventia nu e dureroasa. Dupa o perioada de sase luni, urmeaza pasul al doilea - montarea bonturilor protetice pe implantul inserat. Bontul protetic traverseaza mucoasa si apare in cavitatea bucala. El este confectionat din acelasi metal cu implantul. Dupa 7-10 zile, perioada in care se formeaza ligamentul in jurul implantului si se inchide comunicarea intre cavitatea bucala si os, urmeaza amprentarea si, ulterior, ancorarea dintelui, care poate fi metalo-ceramic sau compozit. Acolo unde nu sunt posibile implanturile in os utilizam implanturile subperiostale. Clinica noastra este singurul loc din tara unde se fac astfel de implanturi. - Daca implantul endo-osos este cel insertat in os, explicati ce inseamna implant subperiostal. - In acest caz, implantul sta sub mucoperios, adica sub gingie, calare pe os. Este o tehnica destul de delicata. - In reteaua medicala de stat, SMC este singurul loc unde se fac implanturi, ma refer in general?- Noi ne-am preocupat si la Clinica noastra se organizeaza cursuri de implantologie la care vin colegi din tara pe care incercam sa-i antrenam. Mai exista nuclee la Timisoara, la Cluj si Iasi. Cine poate sa faca un implant?- Cate implanturi aveti la activ?- Chiar zilele trecute am facut implantul cu numarul 2017. Le-am si restaurat protetic singur. Implantul este suportul de care te ancorezi, dar cu lucrarea protetica vii si reconstitui dintii care lipsesc. - Ati spus ca sunt doua tipuri de implanturi: endo-osoase si juxta-osoase. Pe care il agreati mai mult?- Agreez cel mai mult metoda implanturilor endo-osoase. Sunt insa cazuri in care nu mai exista suportul osos pe care sa-l exploatezi. Pacientul nu-l mai poseda. S-a degradat osul si atunci trebuie sa apelezi la cea de-a doua metoda. - Toata lumea poate sa faca un implant dentar?- In principiu, da. Sunt insa si pacienti cu contraindicatii absolute. E vorba de cei degradati din punct de vedere biologic, cu tare biologice foarte grave. Dar, chiar si la pacientii cu neoplasme (cancere) incercam reconstituiri. Nu ma refer la pacientul care a contractat o boala, care si-o trateaza si apoi e apt de implant. - Cui nu-i faceti in ruptul capului implant?- In primul rand alcoolicilor (alcoolul dauneza sistemului imunitar), celor dezechilibrati psihic (insertia unui implant presupune apoi o anumita medicatie) si celor care nu au o minima igiena buco-dentara. - Cati dintre cei care vi se adreseaza sunt apti pentru o astfel de interventie?- Cam 70-80% din cei care mi se adreseaza sunt apti. In tabara celor 20% intra pacientii cu probleme si cei temporizati, adica cei care au de rezolvat anumite boli. - Inaintea oricarui implant ce masuri se iau?- Eu ma informez despre statusul biologic al pacientilor. La unii am surprins probleme patologice de care ei nu stiau. Am intalnit pacienti cu diabet care nu era intr-o forma avansata, dar ei habar n-aveau ca sunt bolnavi. Le-am facut doua servicii: le-am descoperit boala si i-am ajutat sa se trateze, iar, dupa ce i-am recuperat, i-am si operat. Sigur, se fac radiografii, vorbesc cu pacientul ca sa aflu de ce boli sufera si solicit analizele sangelui. - Fumatul este o contraindicatie?- Nu una absoluta. Pacientilor care fumeaza le sugerez sa se lase de fumat si in cele mai multe cazuri am sorti de izbanda. Avantaje si riscuri- Ce avantaje prezinta implantul?- Implantul ii reda pacientului functiile pe care le-a pierdut o data cu dintii: functia masticatorie, dar si cea fonetica si fizionomica. In cazul lipsei unui dinte, stomatologul clasic incepe printr-o punte, slefuind dintii vecini. Niciodata, nimeni, oricat de maestru ar fi, nu poate ca prin lucrarea protetica sa ofere pacientului acelasi confort ca atunci cand ele avea dintii lui. Prin implant atingem performanta protejarii dintilor vecini si ii dam senzatia pacientului ca are din nou dintii lui, naturali. E mai la indemana sa faci o coroana pe implantul insertat care se relationeaza perfect cu dintii vecini si sa nu-l lipsesti pe pacient de inca doi dinti. Implantologia poate face minuni. E o arta chirurgicala. Intervenim pe tesuturi moi, pe mucoasa, o taiem, o decolam, expunem osul, intervenim pe os. Or, daca te comporti brutal, osul reactioneaza. Aici consta arta chirurgicala, eleganta practicianului, pe care o dobandesti prin exercitiu. - Dar riscuri?- Implantul poate fi rejectat in contextul in care pe circumferinta lui se distruge osul si locul e preluat de tesut conjunctiv, patologic. - Apare o infectie... - Exact.

     Women with a personal and family history of breast cancer may reduce their risk of future breast cancer by undergoing a preventive mastectomy, according to a recent study.

     Researchers from Minnesota and Ireland evaluated 745 women with a first breast cancer and a family history of breast and/or ovarian cancer who underwent a prophylactic mastectomy of the unaffected breast between 1960 and 1993. Of 388 premenopausal patients, only six were diagnosed with subsequent breast cancer, representing a 94.4 percent risk reduction. And, of the 357 postmenopausal women, only 2 developed cancer, representing a 96 percent risk reduction.

     Family history plays a vital role in predicting recurring breast cancer. An early study concluded women who had, breast cancer and also had a family history of the disease had a 35 percent risk of cancer in the unaffected side within 16 years of the first diagnosis. In contrast, the risk of contralateral breast cancer with no family history is less than 1 percent. Researchers say total mastectomy, including removal of the entire breast and most surrounding breast tissue is the preferred procedure over methods that preserve some the breast. They add reducing contralateral beast cancer risk may be further increased with the use of the drug tamoxifen.